luni, 1 iunie 2009

JARREOLOGY

Au trecut mai bine de doua decenii de cand cele doua ore amarate de program TV de pe vremea "odiosului" reuseau sa imi inoculeze pasiunea pentru muzica electronica... Daca imi amintesc bine, s-a intamplat pe la jumatatea anilor '80 cand -in fiecare joi seara- asteptam documentarul despre Jacques-Yves Cousteau ca o completare la "Teleenciclopedia". Este aproape sigur ca dpdv vizual "Calypso" era in centrul atentiei doar ca urechile mele erau hotarate sa se concentreze numai asupra genericelor si ilustratiei muzicale...
Putin mai tarziu am aflat cine era "vinovatul"... Intr-un an sau doi m-am convertit la "religia" din Basildon iar pe la 20 de ani am inceput sa-mi aranjez puzzle-ul micul univers muzical de apartament.

Cum si atunci si acum a fost si este prea tarziu sa ma apuc de balet, am decis ca a sosit momentul sa refac o parte dintre pasiunile muzicale instrumentale ale adolescentei. Asa a aparut JARREOLOGY - probabil cel mai pretentios cover-project care m-a determinat sa-mi revizuiesc atitudinea vizavi de tehnicile de editare si masterizare. Acesta este unul dintre motivele pentru care 2009 mi-a oferit drept cadou un sound mai proaspat si mai elaborat. Toate acestea vor fi (si mai) usor de sesizat spre finalul acestei veri cand -dupa o pauza de doi ani- va aparea un nou album cu material original. Despre acest proiect insa - mai multe la momentul potrivit.

Revenind la JARREOLOGY, trebuie sa admit ca exista o oarecare tentatie de a "inchide" sound-ul pe masura ce se avanseaza in tracklist, "metehnele" dark spunandu-si cuvantul si atunci cand m-au determinat sa nu includ pe album alte doua sau trei piese considerate prea "optimiste". Ca de obicei, pianul are pretentia de a se afla in centrul atentiei in calitate de solist numai ca de data aceasta si-a gasit competitori pe masura - stringuri, basi sintetici sau kituri de tobe incarcate de energie. Tracklistul recompune o parte din seriile antologice care l-au consacrat pe JARRE - adevarate opere electro - intrerupte de cate o piesa cu statut de interludiu. Dpdv "logistic", mi-ar trebui cativa gigabiti pentru a explica dificultatile avute la editarea "simfoniei" Second Rendez-Vous ori a lui Oxygene 2. Privind acum in urma, cred ca au meritat aceste ore, zile sau saptamani...
Concertul lui JEAN MICHEL de la Bucuresti nu a inchis o bucla temporala ci a deschis noi orizonturi...

In cazul in care aveti la dispozitie macar 80 de minute, va recomand o auditie ordonata a tracklistului pentru a nu "deranja" tabloul.

Promo video EQUINOXE Part4 > http://www.youtube.com/watch?v=NYp9T1D_3Rs sau http://slapper-music.com/?page_id=208

Download Links: JARREOLOGY (A Tribute to Jean Michel Jarre) > http://slapper-music.com/

miercuri, 11 februarie 2009

FRESH OLDIES vol. V - "Necenzurat"

Beauty T(r)ips-urile pentru Valentine's Day sunt pregatite. Cu alte cuvinte, se pot descarca de pe www.slapper-music.com

In primul rand, FO5 a incercat sa fie putin diferit fata de 'fratiorii' lui mai mari - nu stiu cand de mult in bine, dar in mod sigur difera de precedentele parti ale povestii pieselor 'reimprospatate'.
Daca volumele I-IV nu erau neaparat centrate pe o tema unica, FO5 pleaca de la subtitlul sau si insira poate prea multe piese dulci... Dar daca nu s-ar intampla nici in aceasta perioada a pseudosarbatorilor de import, atunci cand?!

Cu exceptia lui "Right Here Waiting" absolut toate piesele au fost proiectate si finalizate in prima luna a lui 2009. Cover-ul dupa hitul care l-a consacrat pe R. Marx a fost realizat in urma cu fix un an si are 'vina' de a se incadra perfect in tablou. In plus, nu a fost inclus pe vreun release fiind doar oferit ca free download de Sf. Valentin al lui 2008.

Pe masura ce veti avansa in tracklist, va fi din ce in ce mai evident ca sound-ul nu poate fi considerat ca apartinand exclusiv unui singur gen... Daca in anii anteriori au mai existat incercari timide prin care sintetizatoarele analogice s-au combinat cu instrumentele unei orchestre clasice, de data aceasta cred ca se poate vorbi despre un concept in sine. L-as numi "Orchestra Fantasia" pentru ca este un hibrid intre muzica clasica si cea electronica. Stringuri de toate culorile, marimile si dimensiunile, asezate in primul rand sau in spatele salii, drumkits din familia Roland sau acoustic, sintetizatoare din colectia 'vintage' si -deasupra tuturor- Marele Pian, Casanova instrumentelor...
"Everybody's Changing", "A Groovy Kind Of Love", "Summer Moved On", "Yesterday", "Too Much Love Will Kill You", "Queen Of Rain" si "Stay" sunt -in opinia mea- cele mai bune exemple in acest sens. Pizzicato strings au luat locul chitarilor, synthurile cu un feeling '80s se incapataneaza sa tina locul chitarilor electrice iar multe dintre partiturile tobosarului au suferit modificari radicale.

FO5 vine si cu cateva premiere: abordarea repertoriului unor artisti 'interzisi' pana acum din motive care tin de tehnologie, inspiratie si falsele mele reticente. Precedentele FO3 & 4 au deschis calea catre rockul anilor '70, FO5 s-a apropiat de clasicii anilor '60. In contrapartida, coverurile dupa Keane si Andreas Johnson pregatesc 'terenul' pentru surprizele pe care le rezerva FO6 - un album editat deja in proportie de 40-50% si care va forta notele synthpop cu Muse si Coldplay - intr-o noua prezentare! O alta premiera este legata de pretentioasa "Stay" care poate fi considerat oficial primul cantec -dupa mai bine de cinci ani- in care am folosit doua bpm-uri diferite pe cele doua jumatati ale piesei, a.i. pe la minutul 2:49 trackul da impresia ca vrea sa mai grabeasca 'lentoarea' care se instalase.

FO5 este si primul release care beneficiaza de trei clipuri, solutie aleasa in locul clasicului promo cu cateva trackuri mai mult sau mai putin bonus. (Toate clipurile sunt disponibile aici: http://slapper-music.com/?page_id=208 ). Va fi timp si pentru asa ceva, mai ales ca acest an va aduce si noi creatii originale dupa o pauza de doi ani.
In sfarsit dar sigur nu in ultimul rand, FO5 si-a propus sa surprinda si cu o 'caldura' destul de rar intalnita in lumea mea sintetica. Am fost acuzat in urma cu mai bine de un an ca si cele mai dansabile trackuri electro sunt incarcate de o tenta dark.
Despre mobilul pshiologic si relativa perioada creativa pe care se bazeaza o serie de trei release-uri (NIGHT IN MOTION, DEVOTED4 si FO5) in aproape sase luni de cand exista si www.slapper-music.com prefer sa vorbesc intr-un cadru mai restrans...
Ceea ce cred ca tinde sa devina un lucru cat se poate de grav este ca s-a instalat o oarecare usurinta in exprimarea cu ajutorul sunetelor... in defavoarea formelor obisnuite de comunicare.
In definitiv, n-am tinut niciodata sa fiu prea sociabil... nu?! (:P)

vineri, 19 decembrie 2008

Nimic despre muzica...


Nu mi-as permite sa transform acest blog intr-o modalitate de exprimare a sumei "frustrari casnice + stres cotidian + experiente traumatizante la volan" dar uneori nici despre muzica nu prea mai ai chef sa vorbesti...

Asadar, nimic despre muzica...



De la politica la fotbal si de la cultura pana la economie daca cineva ar da un "search" in tzara asta, tare curios as fi daca mai gaseste un om cu coloana vertebrala, un individ in stare sa moara cu principiile in brate, capabil sa refuze orice forma de prostitutie in numele banului...

Am ajuns de rasul tartitzelor de curca lansand la apa un prim ministru scos din piscina si care a esuat inainte de a-si lua in freza obisnuita sticla de sampanie. Jigodiile din politica dambovitzeana care se injurau de mama focului in urma cu doua luni sau trei ani, se pupa intr-o veselie in obor si isi spala unul altuia starvul urat mirositor...

Tare as vrea sa-i vad pe poopinbaseshtii frenetici tip Patapievici sau Cartarescu venind acum si explicand sustinatorilor PDL cum ar trebui sa isi invinga greatza provocata de Marea Conspiratzie Natzionala Intru Imbogatzirea Aleshilor... Sunt extrem de interesat cum se vor impaca indivizi precum Nastase cu parashute de cea mai joasa spetza gen noua ministreasa de la Turism (sexual)... Cu ce isi mai pacaleshte domnul Vadim Rudotel pensionarii de la conferintza saptamanala de presa, dupa ce a ratat Parlamentul dar s-a pupat pe gura cu derbedeul de la Cotroceni pe care il facea albie de porci in urma cu cativa ani?...

Extrapoland (desi operatiunea consta mai degraba in minimizarea caracterelor), as vrea sa inteleg ce mecanism diabolic il face pe un Marius Lacatus alias "Fiara" sa se intoarca la mana ciobanului oligofren care il va calca in picioare cu prima ocazie... Probabil ca este vorba despre acelasi (ne)simtz ca si in cazul "strambului" Mircea Rednic reintors la paranghelia unuia dintre cei mai mari hotzi din fotbalul romanesc: Copos...

Un Guvern cu lider minuscul si lepre pe post de administratori ai bogatiei-ramase-de-furat, asta meritam in vremea in care ar trebui sa ne amintim ca in urma cu 19 ani au murit oameni nevinovati, sacrificiu maximizat de o mana de nenorociti pentru care nu mai exista nici abatoarele de odinioara...

Artisti care se "manelizeaza" doar pentru a avea sansa aparitiei in fitzuici pentru militari in termen precum "Libertatea", profesori care isi indeasa in cushetele cancelariilor mici atentii din partea esecurilor sistemului, indivizi care prefera postura de carpa doar pentru a mai adauga un ban la ceea ce oricum ii era suficient si politicieni care ne cred retardati pentru ca nu am fost in stare sa observam shmenul cu bordurile, pasajul inceput fara finalizarea exproprierilor, terenurile retrocedate la doua decenii dupa ce au murit si urmasii urmasilor de drept, operatiunile "Tzigareta", casele si tablourile, "zdrentele" pline de "succesuri" sau cladirile din buricul targului neterminate la aproape douazeci de ani de la lovitura de stat (degeaba)...

Bucurati-va, asadar, avem un prim ministru cu talie de "pitic porno" si care poate "edita" o groaza de "fraze"...
Traim intr-o tzara in care maini hraparetze inshfaca totul... pentru ca evoluam, facem parte dintr-o... "lume competitiva".

miercuri, 10 decembrie 2008

DEVOTED... al patrulea

Trebuie sa fii plecat cu sorcova in ‘intersezon’ pentru a incerca sa refaci o piesa semnata DEPECHE MODE pornind de la ideea ca alchimia sunetului tau se va apropia vreo clipa de ceea ce neuronii unui Daniel Miller, Flood, Gareth Jones sau chiar ALAN WILDER si-au imaginat pornind de la acordurile lui MARTIN GORE...
Apoi, un cover isi pierde din valoarea relativa – imho – cu cat se apropie mai mult de versiunea originala. Altfel spus, un cover trebuie sa aduca ceva nou pentru a-si justifica existenta...

DEVOTED a ajuns astazi la a patra parte si nu garantez ca este ultima ( :P). Povestea lui DEVOTED a inceput la finalul lui 2004 cand o prima transa de 20 de cd-uri a fost distribuita (la un party DM) noilor prieteni din ceea ce avea sa devina ulterior Fan Club ‘FOR THE MASSES’... DEVOTED version 2.0 a fost finalizat in a doua parte a anului 2005 si s-a ‘nascut’ cel mai greu. Partea a treia s-a materializat abia spre finalul lui 2007 pentru ca vreme de aproape doi ani toate eforturile in ‘directia’ DM au fost legate si ceea ce era in stare sa duca la bun sfarsit formula TAKE2 sau ALFA.

Sincer, inca nu dau reinterpretarile pur instrumentale pe coverurile insotite si de partitura vocala. Sunt subiectiv – recunosc – si pentru ca totdeauna am incercat sa includ in amestecul de sunete ‘cover’ sau ‘necover’ o linie melodica pe post de ‘vocalist’. Inca mai cred ca este o varianta mai putin personalizata dar care ofera mintii (si mai ales inimii) libertate de miscare...

DEVOTED 4 si-a dorit de la bun inceput sa depaseasca barierele impuse de precedentele versiuni. In primul rand – numai titluri noi, fara a ‘n’-a versiune a unui clasic gen ETS, WIME, STRIPPED ori JCGE reinterpretat in nu-mai-stiu-ce-maniera. In al doilea rand – productia mai pretentioasa. DEVOTED 4 ramane synthpop dar vrea sa aiba si cateva momente in care tonurile de synth-uri analogice se alatura sound-ului futurepop sau colectia ‘vintage’ se ia la tranta cu ceva sechele darkwave... In definitiv, pe mai toti ne-au surprins in mod placut ultimele albume Mesh ori De/Vision, nu?!

V-ati imginat vreodata ANY SECOND NOW in ritm de drum’n’bass? Ei bine, se poate, ba chiar fara prea mari eforturi! Hmm... un alt fel (se poate citi si ‘altfel’) de set de tobe pe THE THINGS YOU SAID? Ciudat, chiar daca piesa are mai putine beat-uri pe minut, pare mai rapida decat originalul... DREAM ON sau A PAIN THAT I’M USED TO la pian?! Adio chitara, bine ai venit, mascarici in alb si negru! Mda, totdeauna mi-am dorit sa stiu sa bat tobele si m-am ales cu un pian nesuferit care te adoarme inainte sa te bucuri de locurile prin care te-a plimbat imaginatia... Mai adaugati un JTR cu un inceput ‘abraziv’, un MEMPHISTO cu multe sunete din categoria FX si restul ar fi bine sa le descoperiti singuri pentru ca fiecare track si-a propus sa aduca la lumina macar una dintre partile mai... intunecate ale partiturilor. Pentru o experienta ‘suprema’, recomand utilizarea unei perechi de casti.

DEVOTED 4 este un disc de coveruri venit din partea unui (fost?) afon imbolnavit profesionist si iremediabil de DM... M-am straduit sa fie disponibil pana la ultima noastra intalnire oficiala din acest an (party-ul din Fire de aceasta data) a.i. sa imi pot insusi unele critici la fata locului.

Cei nemultumiti au tot dreptul din lume sa-l injure pe Mos pentru ceea ce le-a adus in acest decembrie. Cei mai rezistenti vor fi ‘premiati’ cu dreptul de a mai primi din cand in cand un astfel de mail-cadou pentru care imi cer scuze celor inclusi in mod abuziv pe lista destinatarilor.

La final le multumesc celor care m-au dojenit delicat cu un mail de incurajare (:P) saptamana anterioara si va doresc tuturor auditie placuta, un sfarsit de an cu sarbatori fericite alaturi de cei dragi si sa ne (re)vedem sanatosi in 2009 macar in Parcul Izvor!

Albumul il puteti descarca de la adresele indicate pe site-ul www.slapper-music.com

Enjoy!

miercuri, 12 noiembrie 2008

Jurnalul de bord al unui fost tanar Werther crescut cu lapte praf & Jules Verne...

Pentru o seara, Polivalenta a devenit Ateneul muzicii electronice... Se anunta un concert mai greu de digerat pentru ascultatorii ocazionali ai lui JMJ pentru ca nu era vorba despre un 'best of live' ci despre punerea in scena a unui album clasic.

Apropo de scena, daca avem in vedere combinatia ecran-oglinda-leduri-jocuri de lumini am considera-o minimala. Piese grele se aflau acolo insa, erau cele peste 50 de cutiute magice - cu sau fara clape. 'Babutzele' show-ului, analogicele care stateau frumos aliniate in spatele scenei, aminteau prin forma si imagine de mobila de bucatarie a bunicii.

Artistul? Pentru cine nu a crescut cu colectia Jules Verne - un necunoscut sau poate un batran care poate fi considerat 'parintele' spiritual al unor 'bastarzi' care entuziasmeaza gloata de drogati made in Kristal (mai mult sau mai putin 'glam'). Pentru ceilalti - un geniu care s-a incumetat sa ii invete muzica extraterestrilor, sa ii 'mobileze' spiritual fie ca era vorba despre documentarele lui Cousteau difuzate in anii '80 intre doua Telejurnale, fie ca era vorba despre vreo banda de magnetofon...

A ales sa intre pe scena plecand din spatele salii, i-a lasat pe cei care l-au sufocat in trecerea sa catre 'mobilierul de bucatarie' sa il atinga sau sa bata 'cuba'cu el de parca l-ar fi cunoscut de cand erau mici... Sau poate asa era?! Nu as prea crede - JMJ tocmai a trecut de 60 de ani...

Ne-a introdus in invazia sunetelor care ardeau mocnit cu un speech in romana, franceza si engleza in care ne-a explicat de ce era nevoie de opt maini pe scena: albumul a fost inregistrat pe opt piste iar fiecare mana urma sa gesticuleze pe limba ei... Nota bene! Totul trebuie sa fie 'live' (adica fara computere, secvente, loopuri si alte facaturi) dar batranetea isi poate spune oricand cuvantul: analogicele trebuiau incalizate cateva minute dar nici JMJ nu putea garanta ca
acesta nu va fi ultimul spectacol - 'mobila de bucatarie' putea crapa oricand...

Si a inceput! Rand pe rand, cele sase parti ale albumului original s-au dezvaluit in fata un public aruncat in delir de fiecare fragment recunoscut din auditiile de benzi de magnetofon ori casete AGFA... Favoritele tuturor - evident, din doi in doi: partile a II-a, a IV-a si a VI-a. Iar simfonia electronica s-a terminat prea repede.

Ne-a salutat de ramas bun tocmai cand se conturau mai bine proiectiile... Ba nu, a revenit pe scena topaind si - probabil - impresionat de declaratiile de iubire (artistica) venite din partea unui public care nu vroia sa plece. La al doilea bis a promis ca va reveni pentru un concert asa cum am mai vazut doar la TVR sau TV5 in primii ani de dupa Revolutie: open-air, lasere, personaje venite din alta lume si milioane de privitori...

A incheiat cele aprox. 90 de minute ale spectacolului reluand Oxygene IV si spunandu-ne ca 'asa a inceput totul'... Da, mon cher, cam asa a inceput si pentru noi...

Faptul ca o sala arhiplina a iesit pe maxim zece usi sau ca am asteptat in parcare aproape o ora pana am reusit sa plecam - nu mai conteaza. Frumosul nebun care se agita precum Jarre-Tatal dirijand o cutiuta cu unde 'cantatoare' ne-a ramas pe retina si nimic nu-l putea inlocui.

Ba chiar ma gandeam sa imi arunc colectia de frati 'Chemicali', Van Dyk-i, 'Underworlzi', Moby-oti si alte aratari carora mi-am vandut sufletul de la mijlocul anilor '90...

La aproape 48 de ore dupa eveniment situatia a devenit mai calma - munca mai linisteste dorinta de razbunare a neuronului. Stiu ce voi face cu colectiile de mai sus: le voi pastra doar pentru a scoate si mai mult in evidenta diferentele!

Domnilor Van Dyk, Moby, Chicane si Fatboy Slim, am o veste proasta! Sunteti la fel de 'goi' de substanta precum o generatie care se chinuie sa-l citeasca pe Coelho dar nu a auzit de Balzac!
Reveniti la clasici, va rog!

P.S. Forumul-fanilor-DM-care-nu-asculta-doar-DM (http://alternativemusic.forumgratuit.ro/forum.htm) va reveni in curand si cu un set de fotografii de la fata locului...